Pe zi ce trece e din ce in ce mai greu.Incerc sa ma prefac k nu imi pasa,sa prezint o persoana kre de fapt joaca doar un rol pt a le face pe plac celorlalti.Si stiu ca reusesc......sunt o foarte buna actrita.
Viata mea are de a face zi de zi cu noi si noi probleme.Aflu pe fiekre zi k sunt amestekta in nu styu ce incurkturi fara voia mea.Nu cer sa fie totul perfect,dar e deja prea mult.Nu sunt un adult dar se pare k deja am invatat ce inseamna asta.Un copil in pielea unui adult,o copilarie furata,inundata in probleme ale adultilor.Si incep sa cred k pana la urma ... adultii au devenit copii,caci ei sunt cei kre ne fac sa gandim astfel!
marți, 1 februarie 2011
Trecutul e prezent,iar prezentul viitor
Inca o zi a trecut la fel de repede k si pana acum.Destinul e impotriva mea.Totul merge pe dos.Lacrimile stau sa cada,si totusi am puterea sa le pastrez inauntrul meu.Viata mi-a mai jucat ink o festa.Norocul meu probabil s-a pierdut undeva in univers,printre stele si planete,printre vise si iluzii,printre sperante fara rost.
Ziua asta pare mai linistita...Dar nikiodata nu e prea tz k ceva sa izbucneasca din senin.Am gresit...Din nou...Am ales cu inima si nu cu mintea.!.!.!.Am ales gresit.Si povestea se repeta.Toata viata mea e unciclu neintrerupt,reluat an de an.O schimbare ar fi bine-venita,dar orikt as incerca nu am puterea sa o realizez.Orikt de puternik as fi crezut k sunt se pare k m-am inselat.Fortele mele slabesc pe zi ce trece,odata cu dezamagirile care au devenit stapane pe viata mea.Trecutul mi-e prezent iar prezentul viitor.M-am obisnuit sa trec prin aceleasi greseli si sa continui sa merg mai departe cu fruntea sus.Dar oare pana cand???...???Cand se va sfarsi oare aceasta piesa de teatru???...o piesa dramatik...aproape fara final...Uneori am impresia k nu se va sfarsi nikiodata...uneori simt k tot ce mi se intampla e un blestem...ca trebuie sa platesc pt faptele mele...Dar pretul asta e mult prea scump...Dak-as putea l-as plati chiar cu viata mea...Dar nu am forta necesara pt a face asta,nu mai am putere sa lupt.Tot ce mai pot face e sa astept sa vad cum o sa se sfarseasca totul...
Ziua asta pare mai linistita...Dar nikiodata nu e prea tz k ceva sa izbucneasca din senin.Am gresit...Din nou...Am ales cu inima si nu cu mintea.!.!.!.Am ales gresit.Si povestea se repeta.Toata viata mea e unciclu neintrerupt,reluat an de an.O schimbare ar fi bine-venita,dar orikt as incerca nu am puterea sa o realizez.Orikt de puternik as fi crezut k sunt se pare k m-am inselat.Fortele mele slabesc pe zi ce trece,odata cu dezamagirile care au devenit stapane pe viata mea.Trecutul mi-e prezent iar prezentul viitor.M-am obisnuit sa trec prin aceleasi greseli si sa continui sa merg mai departe cu fruntea sus.Dar oare pana cand???...???Cand se va sfarsi oare aceasta piesa de teatru???...o piesa dramatik...aproape fara final...Uneori am impresia k nu se va sfarsi nikiodata...uneori simt k tot ce mi se intampla e un blestem...ca trebuie sa platesc pt faptele mele...Dar pretul asta e mult prea scump...Dak-as putea l-as plati chiar cu viata mea...Dar nu am forta necesara pt a face asta,nu mai am putere sa lupt.Tot ce mai pot face e sa astept sa vad cum o sa se sfarseasca totul...
Visul nu poate dura
Ascult o voce calda...Un cantec se aude in departare.Stau pe o stanca si privesc valurile ce se sparg de malul marii...E noapte...Doar luna ma acompaniaza.Imi poarta visele pe cele mai inlate culmi fiind martora propriilor mele ganduri.Aici simt k totul imi apartine.Lumea e a mea doat pt cateva momente.Dar visul meu nu poate dura prea mult.Privesc cerul si undeva in dreapta mea zaresc o stea nerabdatoare sa il pararseasca.Imi pun o dorinta desi sunt sceptica in privinta acestor lucruri.Totusi dorinta este a mea.Si va ramane asa.Deseori ceea ce iti doresti cel mai mult nu va deveni nikiodata realitate.Rasaritul este aproape.Nu stiu kt timp am petrecut in acest loc.Dar nu lucru stiu sigur ; as ramane aici pt totdeauna,incercand sa scap,chiar si pt o clipa doar,din cruda realitate in care traiesc...
VYS
Visez sperante ce se impletesc cu iluzii desarte ale eu-rilor tuturor.Adulmec vise si pornesc in cautarea inutila a fericirii.Creez lumi imginare cu care ma hranesc si simt km totul se topeste sub privirea mea...Aici totul e absolut,totul e concret,desi ireal,detine cheia tuturor raspunsurilor mele.Aici deziluziile nu-si au rostul tristetea nu reprezinta niki cea mai mica particula.Lumea mea e perfecta.Lumea mea e imaginara...dar ar putea fi reala , numai k nimeni nu are puterea de a crede in ea.
Un vis...
Un vis...Asta e tot ce-a fost.Si-mi pare rau k a fost.Am gresit dar am invatat multe din aceasta greseala.Si nu numai din aceasta.Imi doresc ca makr o data sa ma priveasca cnv cu caldura fara sa ii pese de trecut.Mi-as dori,k pt makr o clipa,sa pot oprii timpul in loc,sa traiesc intr-o secunda fericirea,iar apoi sa mor stiind k am atins cel mai de pret talisman: FERICIREA .
Alte amintiri...
Ma scald in oceanul amintirilor zi de zi.Vreau sa uit dar pare un vis aproape imposibil de atins.Sperantele mele,visele in care credeam,totul...s-a spulberat.Oare de ce?Chiar crezi k numai eu sunt vinovata?Chiar crezi k tu n-ai niki cea mai mica vina?Eu nu sunt de cord.Am trecut deja de stadiul in care asteptam un semn si tresaream cand mi-l ofereai.Acum incerc sa privesc inainte.Incep sa imi creez alte vise si alta viata...fara tine...Mi-am dorit mai mult dekt am putut primi.Poate asta e pacatul meu---k m-am multumit cu putinul pe care mi s-a oferit---Stiu k pot primi mai mult de la viata.Sunt dispusa sa astept.asa cum am asteptat k tu sa deschizi ochii si sa vezi mai clar totul si sa imi timiti un semn pe care insa nu l-am mai primit...
...Ganduri...
Sunetele au adormit iar tacerea e atat de apasatoare incat simt ca ma sufoc.Tanjesc dupa o atingere...un zgomot...o miscare.Simturile mele parca au inghetat sub greutatea neputintei.Viata mea a luat o intorsatura impasibila.Binele s-a transformat in rau si raul in si mai rau.Privesc in gol....astept sa zaresc acea raza de speranta care sa-mi redea bucuria de a trai din nou.cu aceeasi intensitate de odinioara.Cuvinte nerostite imi acapareaza gandurile...simt ca vocea mi s-a sfarsit iar secundele zboara intr-un ritm haotic fara a ma cuprinde in jocul lor...Ma simt atat de singura si de neputincioasa in fata clipelor ce se scurg chiar sub ochii mei.Nu le pot oprii...nici nu pot alatura lor...nu ma pot misca...simt ca mi-au amortit pana si visele.Oare mai am puterea sa visez cand stiu ca e aproape imposibil ca visele mele sa se implineasca?!...Oare daca inchid ochii si incerc sa imi imaginez viata pe care am avut-o voi putea trece de aceasta piedica?!...Ce se intampla cu mine???Oare visez sau e realitate?????
A few things about me...
Buna tuturor!!!!Sunt Daryssa!!!
Sunt doar o fata normala cu vise si sperantze k voi toti...Sunt studenta de Drept in Targoviste la Universitatea Valahia.Nu prea styu ce sa va spun despre mine...dar nu prea imi place sa vb despre mine...Dak vrety sa aflaty ceva ma putety intreba desi nu cred k sunt chiar atat de interesante detaliile legate de mine.Sunt o pers simpla kre stie ce vrea si spera sa reuseasca desi e putin km greu in perioada asta.Dar trecem noi si peste astea:)Km atat despre mine...Va astept cu mare drag sa vizionati acest blog si sa va daty cu parerea indiferent dak este ok sau nu...
P.S.:Si sper sa termin si de aranjat blogul kt mai curand... :):*:)
Sunt doar o fata normala cu vise si sperantze k voi toti...Sunt studenta de Drept in Targoviste la Universitatea Valahia.Nu prea styu ce sa va spun despre mine...dar nu prea imi place sa vb despre mine...Dak vrety sa aflaty ceva ma putety intreba desi nu cred k sunt chiar atat de interesante detaliile legate de mine.Sunt o pers simpla kre stie ce vrea si spera sa reuseasca desi e putin km greu in perioada asta.Dar trecem noi si peste astea:)Km atat despre mine...Va astept cu mare drag sa vizionati acest blog si sa va daty cu parerea indiferent dak este ok sau nu...
P.S.:Si sper sa termin si de aranjat blogul kt mai curand... :):*:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)